miercuri, 22 noiembrie 2017

Luna, satelitul natural al Pamantului

Imagine credit NASA
Intrebari si Raspunsuri

a. Cum s-au format craterele pe Luna?
Craterele de pe Luna se formeaza in urma impactului asteroizilor sau a cometelor pe supafata Lunii. Cele mai mari cratere s-au format in perioada de inceput al foramrii acesteia, in urma cu 3.9 miliarde de ani. Oricum, Luna este lovita si in prezent, ocazional, de diferite corpuri.

b. Ce resurse importante pot aduce cometele in urma impactului cu Luna? Gheata. Cometele contin gheata inghetata.

c. De ce gheata provenita din comete nu se topeste? Daca gheata se afla in cratere destul de adanci asfel incat sa nu poata patrunde lumina si caldura de la Soare, sau in regiunile polare, gheata poate sa ramana in stare solida.

d.Cum s-au format petele inchise la culoare de pe suprafata Lunii. Cateva cratere au fost umplute cu lava fierbinte, care ulterior s-a racit, formand o suprafata plana si intunecata. Aceste zone se numesc mari- latinescul MARE- dar acestea nu au continut niciodata apa!

e. Ce este Lunar Reconnaissance Orbiter? Ce studiaza LRO? LRO este o sonda spatiala lansata de NASA. Ea transmite pe Pamant valori ale temperaturilor de pe suprafata Lunii, date privind radiatiile provenite de la Soare, cartografiaza diferite resurse de pe suprafata Lunii, cu ar fi: roci, apa sub forma de gheata , fotografiind si suprafata lunara.

f. De ce NASA doreste colectarea informatiilor despre Luna? NASA planuieste trimiterea omului pe Luna pana in anul 2020. LRO tarnsmite date importante despre resursele de pe Luna ( gheata, sol), locuri pentru o aselenizare sigura si o zona plana in care sa poata fi construita o baza lunara.









marți, 14 noiembrie 2017

Sateliti artificiali

Sateliții artificiali sunt obiecte create de om, care sunt lansate în spațiu și orbitează un corp ceresc. Orbita lor trebuie să fie relativ stabilă pe o perioadă mai mare de timp pentru ca sensul de "satelit" să se păstreze.
În marea lor majoritate, sateliții artificiali sunt nave robotice folosite pentru comunicații, supraveghere, și orbitează în jurul Pământului. Sateliții sunt folosiți pentru un număr mare de scopuri. Există sateliți de observare a Pământului civili și militari, sateliți de comunicații, sateliți de navigație, sateliți meteorologici și sateliți de cercetare. Stațiile spațiale și navele spațiale cu echipaj uman pe orbită sunt, de asemenea, sateliți.

Tipuri de sateliți artificiali

Sateliții artificiali pot fi clasificați după tipul orbitei pe care o au în jurul Pământului:

Diferite altitudini ale orbitelor sateliților

1. Sateliți artificiali cu orbită joasă (LEO – Low Earth Orbit)

Aceștia orbitează deasupra Pământului la distanțe cuprinse între 150 și 2000 Km. O rotație completă este efectuată în 90 minute, iar timpul în care un punct aflat pe Pământ are vizibilitate directă cu satelitul este de 15 minute. Întârzierea și atenuarea semnalelor transmise, sunt reduse. Timpul de viață se limitează de la câteva luni, la maxim un an. În prezent, se află 470 sateliți cu orbita joasă.

2. Sateliți artificiali cu orbită medie (MEO – Medium Earth Orbit)

Orbitează pe orbite eliptice dispuse deasupra polilor sau deasupra Ecuatorului la distanțe cuprinse între 10.000 și 20.000 Km. Timpul în care un punct aflat pe Pământ are vizibilitate directă cu satelitul este 120 ... 360 de minute. Întârzierea și atenuarea semnalelor transmise prin acest tip de sateliti, sunt destul de mari. Sunt utilizați în special în rețele GPS și pentru comunicații de voce și date. La momentul actual pe orbita Pământului se află 69 sateliți cu orbita medie.

3. Sateliți artificiali cu orbită geostationară (GEO – Geostationary Earth Orbit)

Sateliții geostaționari sunt plasați pe orbite situate deasupra Ecuatorului la distanța fixă de 35.786 Km. Se rotesc cu aceeași viteză și în același sens cu Pământul. Un satelit geostationar poate acoperi în orice moment 42,2% din suprafața planetei. Timpul în care un punct aflat pe Pământ are vizibilitate directă cu satelitul este de 24 de ore. Întârzierea și atenuarea semnalelor transmise, sunt foarte mari, iar costurile de plasare a acestor sateliți pe orbită sunt de asemenea foarte mari. Sunt utilizați în general pentru comunicații de orice tip, supravegherea militară sau meteorologică. Pe orbita Pământului se afla 423 sateliți cu orbita geostaționară.

4. Sateliți artificiali cu orbita polară

Sateliții cu orbite polare orbitează Pământul la unghiuri de 90° față de Ecuator și față de poli. Doi astfel de sateliți aparținând National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), furnizează informații despre vreme pentru toate zonele la fiecare 6 ore. Aceștia realizează hărți ale nivelului de ozon al atmosferei, incluzând și zonele de deasupra polilor. De asemenea, sunt utilizați pentru a studia defrișările forestiere.
Orbita de sincron solară

5. Sateliți artificiali cu orbita de sincron solară

Un satelit cu o astfel de orbită trece pe deasupra unui punct al Pământului în același moment în care Soarele este în aceeași poziție pe cer. Acesta are o orbită retrogradă (în sensul acelor de ceasornic), la un unghi de aproximativ 98° față de Ecuator. Această orbită este folosită de către sateliții care fotografiază diferite zone ale Terrei, deoarece Soarele va fi mereu la același unghi față de locul fixat pe sol.